Stresul a devenit una dintre cele mai comune probleme ale societății moderne, afectând sănătatea fizică și mentală a multor oameni. De la termene limită la locul de muncă până la griji legate de viața personală, stresul își face simțită prezența în moduri variate și, uneori, imprevizibile. Răspunsul nostru la stres este unul natural și necesar pentru supraviețuire, cunoscut sub numele de „luptă sau fugi”. Deși este o reacție normală, activarea repetată a acestui mecanism poate provoca dezechilibre majore în organism, afectând sănătatea pe termen lung.
Stresul începe în creier
Atunci când ne confruntăm cu o situație stresantă, fie că este vorba de un pericol fizic iminent sau de o amenințare psihologică, creierul nostru este primul care reacționează. Amigdala, partea din creier responsabilă cu procesarea emoțiilor, interpretează semnalele externe și, dacă detectează o amenințare, trimite un semnal de alarmă către hipotalamus. Acesta, la rândul său, activează sistemul nervos autonom, punând corpul într-o stare de alertă maximă, gata de acțiune.
Deși acest răspuns este esențial pentru situații de urgență, activarea sa repetată în fața stresului cotidian poate duce la probleme de sănătate, cum ar fi tensiunea arterială crescută, tulburări digestive și scăderea imunității. În plus, stresul cronic poate avea efecte negative asupra sănătății mentale, ducând la anxietate, depresie și burnout.
Tipuri de stres
Stresul nu este întotdeauna un factor negativ. De fapt, în funcție de intensitate și durată, stresul poate fi de trei tipuri:
Eustres – Stresul „pozitiv”, care ne motivează să ne atingem obiectivele și să performăm mai bine.
Distres – Stresul negativ, asociat cu senzația de copleșire și care poate avea un impact dăunător asupra sănătății noastre.
Hiperstres – Stresul cronic, continuu, care, pe termen lung, poate duce la epuizare fizică și mentală.